Ce înseamnă “monument modern”: lecția lui Constantin Brâncuși pentru marile orașe
Legătura dintre Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu și Casa Tătărescu din București reprezintă mai mult decât o simplă coincidență istorică. Este o demonstrație a modului în care arta, comunitatea și memoria publică se pot intersecta pentru a crea un patrimoniu viu. Într-o lume în care monumentele și operele de artă publică sunt adesea percepute ca entități statice, această conexiune relevă o dimensiune culturală dinamică, unde inițiativa civică, relațiile umane și spațiile locuite dau sens și profunzime creațiilor artistice.
Ce înseamnă “monument modern”: lecția lui Constantin Brâncuși pentru marile orașe
Constantin Brâncuși este o figură emblematică a sculpturii moderne, iar în povestea sa se regăsesc firul devenirii artistice, colaborările esențiale și legăturile cu comunitatea care au făcut posibilă realizarea unor opere cu adevărat publice. Relația sa cu Arethia Tătărescu și implicarea Miliței Petrașcu, ucenica lui, au fost decisive pentru realizarea ansamblului monumental de la Târgu Jiu, iar Casa Tătărescu din București păstrează astăzi o mărturie discretă, dar elocventă, a acestei istorii culturale.
Arethia Tătărescu și infrastructura culturală a memoriei
Arethia Tătărescu, soția premierului Gheorghe Tătărescu și președinta Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, a avut un rol central în coagularea unei energii civice care a transformat ideea unui monument dedicat eroilor Primului Război Mondial într-un proiect de amploare. Sub conducerea sa, Liga a mobilizat resurse și sprijin politic pentru trasarea Căii Eroilor în Târgu Jiu, pentru exproprieri și pentru întreținerea patrimoniului cultural local. Această muncă, adesea invizibilă în imaginile inaugurale, este esențială pentru înțelegerea modului în care arta publică devine posibilă.
Drumul către Brâncuși: recomandarea Miliței Petrașcu
Legătura dintre Arethia Tătărescu și Constantin Brâncuși a fost facilitată de Milița Petrașcu, ucenica sculptorului, care a reprezentat o punte umană și artistică între inițiatoarele proiectului și Brâncuși însuși. Conform surselor consultate, propunerea de a-l invita pe Brâncuși a fost adresată mai întâi Miliței Petrașcu, care, recunoscând valoarea și potrivirea artistului pentru acest demers, l-a recomandat ca fiind singura opțiune adecvată. Această recomandare a fost un element cheie în realizarea ansamblului monumental de la Târgu Jiu.
Ansamblul de la Târgu Jiu și întâlnirea dintre artist și comunitate
Ansamblul monumental conceput de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu, alcătuit din Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului, reprezintă o sinteză între artă, memorie și peisaj urban. Acest proiect nu este doar o lucrare de sculptură modernă, ci și un act de organizare urbană și simbolică, prin care locul și semnificația comemorării eroilor sunt integrate într-un traseu care traversează orașul. Implicarea Arethiei Tătărescu și a Ligii Naționale a Femeilor Gorjene a asigurat nu doar finanțarea, ci și susținerea socială necesară pentru realizarea și conservarea acestei opere.
O parte din povestea Casei Tătărescu se scrie și online. Pe contul nostru de Instagram, publicăm constant fragmente din interiorul de pe Polonă 19: spațiile, detaliile, lumina unui loc care merită arătat, nu doar povestit.
Milița Petrașcu: puntea discretă între Brâncuși și Arethia Tătărescu
Milița Petrașcu, ucenica lui Constantin Brâncuși, a jucat un rol esențial în materializarea întâlnirii dintre sculptor și inițiativa civică de la Târgu Jiu. Implicarea sa în proiecte de memorie și monumente cu încărcătură simbolică, precum mausoleul Ecaterinei Teodoroiu, indică o continuitate artistică și o apropiere între opera lui Brâncuși și dorința comunității de a construi o identitate culturală. Casa Tătărescu reprezintă astăzi un spațiu în care această filiație artistică și umană este palpabilă.
Casa Tătărescu: un spațiu de memorie și artă în București
Situată pe Strada Polonă nr. 19, Casa Tătărescu poartă în interiorul său o parte din moștenirea culturală a legăturii dintre Brâncuși, Arethia Tătărescu și Milița Petrașcu. Obiectele sculptate de Milița Petrașcu, precum o bancă și un șemineu, nu sunt doar piese de mobilier, ci manifestări ale unei estetici care reflectă principiile formei esențiale inventate de Brâncuși. Astfel, această casă devine un punct de legătură contemporan între arta monumentală și cea intimă, oferind vizitatorilor o experiență de apropiere de universul brâncușian fără a părăsi capitala.
Interpretarea ansamblului monumental ca experiență culturală
- Masa Tăcerii: un spațiu de oprire și reflecție, care introduce ritmul și invitația la tăcere
- Poarta Sărutului: simbolul trecerii și al legăturii între viață și memorie
- Coloana Infinitului: reprezentarea verticalității și a recunoștinței continue prin repetitivitatea modulelor
Aceste elemente, integrate pe Calea Eroilor, transformă ansamblul într-un traseu care transcende simpla vizualitate. Este un parcurs cu sensuri multiple, în care forma și spațiul devin invitații la contemplare și dialog cu trecutul.
Contextul istoric și cultural al realizării ansamblului
Proiectul a fost realizat în anii 1937–1938, cu implicarea directă a Ligii Naționale a Femeilor Gorjene și sprijin guvernamental. Calea Eroilor, trasată de la malul Jiului până la zona cazărmilor, a fost ridicată la rang de infrastructură urbană și simbolică. Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, aflată pe axa acestui traseu, completează ansamblul prin dimensiunea sa spirituală și comunitară, reflectând o viziune integratoare a memoriei.
Relația dintre Brâncuși, Arethia și Casa Tătărescu în contextul contemporan
Casa Tătărescu funcționează astăzi ca un punct de referință culturală care leagă trecutul de prezent. Prezența lucrărilor Miliței Petrașcu, ucenica lui Constantin Brâncuși, în această locuință evidențiază continuitatea unei tradiții artistice și a unei rețele umane. Astfel, Casa Tătărescu devine o destinație naturală pentru cei interesați de istoria artei românești și de modul în care arta poate fi parte a unei memorii vii, nu doar a unui patrimoniu static.
„Brâncuși”, documentar de Cornel Mihalache (1996), prin fotografii, însemnări și locurile care i-au marcat viața.
Întrebări frecvente
Care este rolul Arethiei Tătărescu în realizarea ansamblului de la Târgu Jiu?
Arethia Tătărescu, în calitate de președintă a Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, a coordonat strângerea de fonduri și organizarea necesare pentru realizarea și întreținerea ansamblului de la Târgu Jiu, transformând proiectul într-un demers cultural și civic amplu.
Cum a contribuit Milița Petrașcu la legătura dintre Constantin Brâncuși și proiectul de la Târgu Jiu?
Milița Petrașcu, ucenica lui Brâncuși, a fost persoana căreia i s-a adresat inițial propunerea pentru monument, iar recomandarea ei a fost decisivă în implicarea lui Brâncuși în realizarea ansamblului.
Ce semnificație au lucrările sculptate de Milița Petrașcu în Casa Tătărescu?
Banca și șemineul realizate de Milița Petrașcu în Casa Tătărescu sunt expresii ale aceleiași estetici esențiale promovate de Brâncuși, reprezentând o continuitate artistică și o conexiune între arta monumentală și cea intimă.
Cum se integrează “Calea Eroilor” în conceptul de sculptură modernă al lui Constantin Brâncuși?
Calea Eroilor este un proiect urban care îmbină sculptura modernă cu spațiul public, transformând monumentele lui Brâncuși într-un traseu simbolic ce leagă memoria, ritualul și peisajul, reflectând astfel o viziune integrată a artei în viața comunității.
Povestea nu se oprește la Târgu Jiu. Pe Strada Polonă 19 din București, Casa Tătărescu adăpostește lucrări sculptate de Milița Petrașcu, ucenica directă a lui Constantin Brâncuși și femeia care, prin recomandarea ei, a făcut posibilă întâlnirea dintre sculptor și ansamblul de la Târgu Jiu. Aici, o bancă și un șemineu vorbesc în aceeași limbă a formei esențiale pe care Brâncuși a inventat-o, doar că o fac în tăcerea unui interior, nu pe o axă monumentală. Casa leagă trei nume, Brâncuși, Milița, Arethia, într-un singur spațiu, și transformă o adresă bucureșteană într-un capăt de traseu cultural care merită parcurs. E cel mai aproape pe care poți ajunge de universul brâncușian fără a părăsi Bucureștiul.
Noutati
