Casa Tătărescu: O Veritabilă Memorie a Elitei Interbelice și Reînviorarea sa Contemporană prin EkoGroup Vila

În labirintul Bucureștiului interbelic, puține spații păstrează cu atâta tăcere și complexitate istorică ecourile unei epoci tumultoase precum Casa Tătărescu. Aflate pe Strada Polonă, aceste ziduri poartă mărturia unei lumi în care puterea, cultura și responsabilitatea publică se întâlneau într-un echilibru fragil, iar ecourile trecutului răsună în atmosfera unei reședințe ce a fost martoră la decizii politice majore și întâlniri delicate între personalități ale elitei românești. Acum reflectând asupra destinului său, această vilă interbelică continuă să pulseze prin viața culturală contemporană, sub numele de EkoGroup Vila, într-un dialog subtil între memoria dificilă și prezentul conștient.

Casa Tătărescu – de la reședință a prim-ministrului la EkoGroup Vila, spațiu al memoriei și continuității

Gheorghe Tătărescu (1886–1957) se înscrie în istoria României ca o figură politică complexă, implicată în setările profunde ale României interbelice și postbelice, ce, fără a cădea în idealizare, își găsește în reședința de pe Strada Polonă un reper palpabil al biografiei sale. Vila, rezultată din colaborarea arhitecților Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, cu ecouri artistice semnate de Milița Pătrașcu, reflectă o estetică ce-și asumă discreția și proporția ca simboluri ale puterii temperate. Astăzi, sub numele de EkoGroup Vila, spațiul își redeschide porțile, păstrându-și identitatea și istoria viu impregnate în fiecare detaliu.

Gheorghe Tătărescu: omul și epoca în care a trăit

Figura lui Gheorghe Tătărescu transcende simpla delimitare politică. Jurist dedicat reorganizării democratice încă din 1912, activist în Partidul Național Liberal și prim-ministru în două rânduri (1934–1937 și 1939–1940), Tătărescu a navigat printre conflicte ideologice, tensiuni externe și crize interne în decorul complicat al României interbelice. El a fost o voce pragmatică, răspunzând „datoriei” cu o reținere aproape contabilă și o evitare a eroismului personal. Cariera sa include episoade decisive – de la gestionarea ordinii interne și a frontierelor, la dificultățile politice din jurul regelui Carol al II-lea, până la semnarea unui tratat de pace delicat în contextul schimbărilor dramatice din Al Doilea Război Mondial.

Casa ca proiect de viață și spațiu al puterii temperate

Casa Tătărescu nu este impunătoare ca dimensiuni, dar se afirmă printr-un echilibru arhitectural și o sobrietate a proporțiilor ce par a reflecta filosofia celui care a locuit-o: puterea manifestată nu prin amploarea spațiului, ci prin funcționalitate și discreție. Astfel, biroul premierului este amplasat la entre-sol, accesibil printr-un portal lateral decorat subtil în stil moldovenesc. Această alegere asumă un raport etic față de funcția publică – aceea de a servi, nu de a impresiona prin fast.

Interiorul se deschide către o grădină retrasă, organizată cu o atenție aproape meditativă, care oferă un refugiu liniștit în mijlocul orașului agitat. Sufrageria, un spațiu larg și aerisit, este mai puțin o sală de masă și mai mult un salon de primire – un semn al codurilor sociale elitiste, ce separă domesticitatea de reprezentare. Bucătăria, discret plasată la entre-sol și accesibilă printr-o scară secundară, respectă această delimitare ritualică a spațiului.

Arhitectura Casei Tătărescu: sinteză mediteraneană și neoromânească

Casa Tătărescu este rezultatul unui dialog creativ între arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, a căror colaborare între 1934 și 1937 a conturat un edificiu ce combină influențe mediteraneene cu elemente neoromânești, o fuziune inedită în peisajul bucureștean al epocii. Portalurile cu accente moldovenești, coloanele filiforme variate și lipsa simetriei rigide compun un ansamblu vibrant, construit în deplină armonie cu proporțiile și caracteristicile locale.

Șemineul realizat de Milița Pătrașcu, elevă a lui Constantin Brâncuși și prietenă a Arethiei Tătărescu, este o prezență artistică definitorie, încadrată de o absidă cu rezonanțe neoromânești, devenind un reper ce a influențat ulterior și alte construcții din epocă. Ancadramentele ușilor, tot sub semnătura Miliței Pătrașcu, adaugă o notă subtilă de modernism temperamental, evitând orice alunecare în kitsch sau pastişă incorectă.

Arethia Tătărescu: o cultură între artă și binefacere

Figura Arethiei Tătărescu – supranumită „Doamna Gorjului” – complătește destinul casei ca spațiu cultural. Nu o prezență decorativă, ci o forță discretă, Arethia a fost un mediator între lumea politică și cea artistică, susținând inițiative de binefacere și reintegrarea artei în viața națională. Legătura sa cu Milița Pătrașcu și implicarea în realizarea ansamblului brâncușian de la Târgu Jiu demonstrează un angajament atemporal față de patrimoniul cultural românesc.

Ca beneficiar oficial, Arethia a vegheat ca proiectul arhitectural să nu devină ostentativ, ci să păstreze un echilibru subtil între sobrietate și rafinament – o cultură a moderării, susținută prin fiecare detaliu al casei.

Ruptura comunistă: degradare și pierdere a sensului

După 1947, cu prăbușirea carierei lui Gheorghe Tătărescu și instaurarea unui regim politic ostil elitelor interbelice, Casa Tătărescu a fost tăcută de istorie. Nu supusă demolării, ci victimă a unui destin lent de marginalizare, imposibil de împăcat cu memoria vechii elite. Naționalizarea, utilizări improprii și intervenții administrative au compromis nu doar materialitatea spațiului, ci și sensul său originar. Finisajele au suferit, grădina a fost simplificată, iar locul uitării a mușcat adânc.

Astfel, casa nu a mai fost doar un spațiu construit, ci un simbol al unei istorii reprobate și tăcute, reflectând condiția dificilă a țării în fața rupturilor istorice majore.

Post-1989: derapaje, controverse și pași spre recuperare

Revenirea la o societate democratică nu a însemnat automat și o restaurare armonioasă a Casei Tătărescu. Mai degrabă, tranziția postdecembristă s-a tradus în intervenții deseori contradictorii, inclusiv transformarea temporară a spațiului într-un restaurant exclusivist, măsură considerată de mulți drept o profanare a destinului inițial.

Intervențiile masive ale unora dintre noii proprietari – printre care și fostul arhitect și om public Dinu Patriciu – au generat controverse majore, ilustrând tensiunea dintre patrimoniul arhitectural autentic și interesele comerciale imediate. Criticile vizau nu doar stilul, ci mai ales abandonarea întregii cohorte simbolice și culturale ce făcea casa un spațiu cu adevărat integrat în istorie.

Ulterior, restaurările asumate de o companie de origine britanică au reînnoit speranța în redobândirea echilibrului, fiind urmărită întoarcerea la proiectul arhitectural Zaharia–Giurgea, cu atenția cuvenită față de detalii, proporții și materiale.

Contemporaneitatea EkoGroup Vila: memoria protejată în spațiul cultural

În prezent, casa și-a găsit o nouă identitate sub sigla EkoGroup Vila, un nume care nu suprimă trecutul, ci îl amplifică prin deschiderea controlată și respectuoasă către public. Accesul bazat pe programare și bilet – disponibil prin platforma iabilet.ro – subliniază atenția acordată conservării unui spațiu ce rămâne martorul unei istorii nuanțate și complexe.

Locul continuă astfel să spună povestea unui om și a epocii sale, dezvăluind nu doar dimensiunile arhitecturale și artistice, ci și paradoxurile politicii, cultura familiei Tătărescu, și, mai larg, evoluția României moderne. Tranziția de la spațiu al puterii interbelice la spațiu cultural actual aduce cu sine o reflecție asupra responsabilității pecare o avem față de memoria construită în ziduri și detalii.

Pentru detalii și acces, vizitatorii pot contacta echipa EkoGroup Vila, asigurând astfel o experiență atent gestionată și marcă a respectului față de o emblemă vie a patrimoniului românesc.

Frequently Asked Questions about Casa Tătărescu

• Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu a fost un politician român influent al perioadei interbelice și postbelice, prim-ministru al României în două mandate (1934–1937 și 1939–1940), membru al Partidului Național Liberal și participant la evenimente politice critice ce au marcat tranziția și crizele majore ale țării în secolul XX.
• Este Gheorghe Tătărescu aceeași persoană cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
  Nu. Gheorghe Tătărescu, prim-ministru, este o figură politică a secolului XX, pe când Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894) a fost un pictor acadimist al secolului XIX. Confuzia între cei doi este frecventă în căutări, dar ei sunt personaje distincte.
• Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
  Casa Tătărescu este un exemplu timpuriu și elegant de arhitectură interbelică bucureșteană, combinând influențe mediteraneene cu elemente neoromânești. Proiectul a fost realizat în colaborare de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, iar detaliile artistice includ contribuții ale sculptoriței Milița Pătrașcu.
• Ce rol a avut Arethia Tătărescu în conturarea casei?
  Arethia Tătărescu, soția prim-ministrului, a fost beneficiara oficială a proiectului și s-a implicat profund în supravegherea esteticului și coerentării ansamblului, menținând un echilibru între sobrietate și rafinament, reflectând valorile culturale și familiale ale epocii.
• Care este funcția actuală a clădirii?
  În prezent, Casa Tătărescu funcționează sub denumirea de EkoGroup Vila, un spațiu cultural și istoric restaurat cu atenție, deschis publicului pe bază de bilet și programare, păstrându-și identitatea arhitecturală și rolul ca reper al memoriei istorice a Bucureștiului interbelic.

Intrarea în Casa Tătărescu, în prezent EkoGroup Vila, oferă o experiență rarisimă: întâlnirea directă cu un spațiu ce a fost gândit și trăit în acord cu o epocă, cu o cultură a elitei și cu propriile sale tensiuni și compromisuri. Aceasta nu este o invitație către nostalgia idealizată, ci un apel la reflecție profundă asupra memoriei și a responsabilității pe care o avem față de spațiile istorice. Prin păstrarea integrității arhitecturale și culturale, vila propune un dialog viu între trecut și prezent, între istorie și contemporaneitate. Vă invităm să descoperiți acest loc în toată complexitatea sa, înțelegând că ceea ce vedem este, înainte de toate, un fragment de memorie activă, o lecție despre cum poate istoria să se păstreze, să fie transmisă și respectată.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.